Camera 429

*Il priveam cu atentie si ii urmaream miscarile elegante*
-Te pricepi la asta. Si are o aroma chiar placuta. Miroase perfect. *spun cu dulceata in glas in timp ce parfumul de trandafir ma ametea*

*Mă înroşesc puţin*
-Nu merit asemenea laude, my lady.

-Nu e adevarat. Le meriti, Heiwajima-san. Te-ai supara daca nu mi te-ai mai adresa cu "my lady"? Pana la urma suntem colegi, nu trebuie sa imi spui asa *ii zambesc timid si incerc sa il privesc, dar mereu privirea imi fugea in alta parte*

-Domniţă. Am putea face un târg?"întreb în timp ce mă pun pe un scaun, la masă*

-As putea sa stiu despre ce e vorba inainte de a da un raspuns?

-Eu nu vă voi mai spune "my lady" dacă dumneavoastră nu îmi veţi mai spune"Heiwajima-san".

-Dar...nu se cuvine ca...*ma gandesc mai bine si ma razgandesc*
-Atunci,S-shi...Shizuo-san? *pronunt incet si imi intorc privirea spre Uri, care acum statea pe pervazul ferestrei*

*Mă înroşesc puţin.*
E perfect aşa...Holo-sama.*spun şi îmi îndrept privirea în direcţia opusă ei*

-Sama?! *din nou imi trece un fulger micut prin inima si imi pierd cumpatul*
Tusesc teatral ca sa imi revin din soc si sa imi reiau postura dreapta.
-"san" e mai mult decat suficient. Nu vreau ca altii sa inteleaga gresit relatia dintre noi. defapt, nu avem nici una chiar acum. *spun cu o voce din ce in ce mai stinsa, sperand sa nu auda ultimele parti*

-Am putea avea una...dacă astaîsi doreşte Holo-san*încerc să par serios, dar ajung să scot un chicotit ciudat*

-Te tii de glume, Shizuo-san *incerc sa par suparata pe el, dar sfarsesc si eu intr-un ras subtil si silentios*

-Sunteţi aşa de drăguţă când zâmbiţi. Ar trebui să o faceţi mai des. *spun cu o voce blândă*

-Multumesc.*se lasa o liniste de cateva secunde in care incerc sa il privesc, dar imi era imposibil*
-Ah, uitasem complet. *Ridic ceasca de ceai cu atentie si doar gust putin din licoare. Avea un gust dulce si puternic in acelasi timp, iar temperatura era perfecta*
-Este delicios. Ai trecut testul asta. O persoana care stie sa faca un ceai bun merita respectul meu.

-Sunteţi preă buna, my l...Holo-san.*spun şi ridic ceaşca şi sorb puţin ceai.*
--Puteţi servi şi prăjituri...nuştiu dacă sunt pe placut dumneavoastră,dar...dacă doriţi altceva mă voi duce să cumpăr.

-Nu e nevoie, sunt sigura ca sunt la fel de delicioase. *iau un fursec din farfurie si il gust*
-Ahm, intradevar. Chiar sunt

-Mă bucur că vă plac. *spun şi privesc visător spre fereastră*
-Ninge.

*Imi intorc privirea spre fereastra si pur si simplu raman fermecata*
-Chiar ninge si e prima ninsoare!
Ma ridic de la masa si ma duc la fereastra. O deschid si ma intind putin in afara ca sa pot prinde cativa fulgi.

*Mă apropii de fereastră şi privesc, de lângă tânăra domniţă peisajul.*
-Doriţi să ieşim în curte?

*Ma trezesc din visare si ma retrag cativa pasi*
-Cred ca mai bine ar fi sa ma intorc in camera mea. Nu am terminat inca pregatirile si se face tarziu. Dar mi-ar face placere. Poate maine dupa ore?

-Desigur.*spun întorcându-mă spre Holo-san*
-Voi aştepta cu nerăbdare până atunci.

-Multumesc pntru ospitalitate si imi cer scuze pentru deranj. *Ii arunc o privire timida cand trec prin dreptul sau si o iau spre usa*
-Ne vedem maine. Sa ai o zi frumoasa, Shizuo-san.