Camera 429

-Sper să nu greşesc din nou camera.*spun şi intru în camera în care am fost ghidat de noua colegă.*
*Îmi scot lucrurile şi le aranjez la locul lor. Între timp încep să pregatesc ceaiul si să pun câteva sortimente de prăjituri pe un platou.*
-Nu îmi place locul ăsta...*spun şi mă întind pe canapea*
-Mult prea mult...zgomot...*spun şi fără să îmi dau seama adorm*

Pornesc pe coridor, privind atenta numerele de pe usa
-Aici trebuie sa fie...*bat la usa si astept,astept*
Ma schimbasem intr-o rochita alba, simpla, cu dantela si aveam la mine un pachetel cu fursecuri. Respiram sacadat si abia asteptam sa deschida cineva usa, ba chiar mai bine. Sa nu se deschida si sa ma intorc in camera.

*Aud un zgomot de la uşa şi instinctiv mă ridic şi deschid uşa. Manierele îmi lipsesc atunci când sunt somnambul, aşa că am început să casc în faţă domniţei. Îmi pun galant mâna la gură şi deschid, după vreo câteva secunde, ochii.*

*Incerc sa par stapana pe mine, spatele drept, dar nu si privirea inainte. Stateam cu privirea in pamant, simtind cum ard de emotie.*
-E-eeto...Heiwajima-san?Ridic privirea o secunda si il privesc, dupa care plec din nou capul*

*Mă trezesc din acea stare şi o privesc jenat. Mă scarpin instinctiv în cap şi o poftesc înauntru.*
-Îmi cer scuze pentru primirea asta...*spun şi, observând că nu se uită la mine, îmi plimb mâna prin păr pentru a îl aranja şi îmi îndrept hainele. După acest"ritual" mă uit din nou la ea şi observ cum arăta*
-Sunteţi la fel de frumoasă ca primul ghiocel ce răsare din zăpată la începutul primăverii.*spun în timp ce îi trag un scaun pentru a se aşeza*

-Multumesc pentru complimente. *ii pun in mana pachetelul cu gustari*
Ma asez pe scaun cu gratie si am grija sa nu imi botesc rochia.Imi iau o postura dreapta si continui sa privesc inspre mainile mele, pe care mi le odihneam in poala, simtind cum mi se ridica roseata in obraji.

*Iau prajiturile si le pun, de asemenea, în platoul de pe masă.*
-Aveţi vreo preferinţa pentru ceai?

-As minti daca as spune ca nu, dar voi bea cu placere.

-Ohh, vă rog, spuneţi ce vă pofteşte inima. Am destul de multe arome, iar dacă nu am ceea ce vă doriţi, voi merge până la capătul lumii pentru a vă îndeplini cerinţa.

-Daca sunteti dispus sa faceti asta nu voi refuza. *cad pe ganduri cateva secunde*
-Tocmai ce am baut un ceai verde cu putin timp in urma, deci as dori ceva mai aromat. Trandafiri,poate? *imi dau seama ca am fost prea increzatoare pentru o secunda si ma rusinez*

-Din păcate chiar am ceai de trandafiri. Sunteţi obligată să petreceţi mai mult timp în prezenţa unui om umil, ca mine. *În timp ce vorbesc încep să fac ceaiul*

-Nu trebuie sa va deranjati atat pentru mine. *ii privesc spatele cat timp prepara ceaiul si zambesc cald*
"Ma bucur ca e o persoana atat de draguta."
-Heiwajima-san? In ce clasa esti?*il intreb la intamplare, incercand sa deschid o discutie*

-My lady...nu merit respectul dumneavoastră. Îmi puteţi spune Shizou. *spun în timp ce prepar ceaiul*
-Iar în legătură cu clasa...sunt în clasa a 10 a.*mă întorc spre ea în timp ce aştept să se încălzească apa*

Oftez putin dezamagita.
-Speram sa fim colegi. M-as fi simtit mai in siguranta. Si eu tocmai ce m-am mutat astazi aici.

*Uri se trezeşte din somnul ei neîntrerupt şi sare pe capul meu.*
-Uitati un voluntar care doreşte să aibă grijă de dumneavoastră, domniţă, atunci când eu nu sunt prin preajmă.

*Privesc cu admiratie frumoasa felina*
-Sunteti sigur de asta? Pare ca tine mult la dumnevoastra, Heiwajima-san. Nu pot sa ii rapesc compania stapanului ei. *refuz modest oferta sa*

-Are nevoie de puţin antrenament...a lenevit cam mult în ultima vreme*spun in timp ce o mângăi pe Uri care se alinta acum de mâna mea*

*Cat timp el era atent la Uri, am observat ca apa incepe sa fiarba*
-Heiwajima-san, nu uita de apa.

-Ahh...da. Ce ameţit sunt!Puteţi să aveţi puţin grijă de ea?*spun si o las pe Uri la picioarele domniţei*
*Iau apa de pe foc şi îi verific temperatura. Văzând că are temperatura perfectă prepar ceaiul şi îl pun pe masă.*
-Ar trebui să îl mai lăsăm câteva minute.

*O iau pe Uri si o pun in poale mea, pe spate. Incerc sa imit si eu labutele unei pisici si sa ma joc cu labutele adevaratei pisici*
-Mya, Uri...Mya,mya. *uit complet ca nu sunt singura in camera si incep o conversatie cu Uri*

*Când observ ce făceau cele doua domniţe în spatele meu încep să chicotesc*
-Asta e aşa de adorabil..*spun cu încheietura măinii la gură, pentru a nu se vedea faptul ca eu chicotesc*

Oricat de subtil a incercat sa fie, tot l-am auzit chicotind,asa ca m-am oprit din miorlait.Doar ma jucam in liniste cu Uri*

-Ohh...nu te opri..erai aşa de drăguţă!*spun fără să gândesc...apoi mă simt jenat pentru felul în care m-am adresat domnişoarei Fuwa*
-Îmi cer scuze...*spun cu privirea în pământ*

-Eh? Ati spus ceva, Heiwajima-san? Imi cer scuze, eram concentrata spre Uri, nu am auzit. *o urma de regret se simtea in voce*

-Ohhh...nu..nimic, domnişoară. *spun şi încep să torn ceaiul*