Blestemul nekomatei

Am auzit niste sunete destul de tari in infirmerie asa ca ma intorc acolo sa vad ce se petrece si o zaresc pe Mariko legata de un pat.
-Ce naiba incerci sa`i faci? Spun uitandu`ma la infirmier.

Mariko: HELLO!!TU CE CREZI CA-MI FACE?!MA VIOLEAZA!?VREA SA MA MANANCE!!! atunci infirmierul,fiind yokai,dintr-o privire il imobiliza pe Enma la perete.
-NU MAI MERG LA STOMATOLOG CATE ZILE OI AVEA!!!SAU SA CALC INTR-UN SPITAL!!!

-La naiba cu tine...
Incercam sa ma misc, dar in forma de om nu prea aveam cine stie cata putere.

Infirmierul: Imi pare sincer rau copii,dar,nu mai vreau sa fiu slab.M-am saturat,vreau putere.

Mariko: Ia un Red Bull,baga benzina,mananca zahar dar lasa-ma DOAMNE in pace! tip umpic si tipul ma musca de gat,luand sange si ma strangea de mana,infigandu-mi mainile ca niste gheare in brat.De frica incepusem sa plang.
-Lasa-ma...te rog lasa-ma!Pe bune,imi e frica nene,iao mai usor,ma mai si doare!

Sa te ia dracu.
Ma transform in yokai si cu un fir il prind pe om de cap si il arunc pe jos, departe de Mariko. Cum puteam acum sa sa misc, ma duc langa ea si o dezleg apoi ii dau niste pansament ca sa puna pe rani.
-Esti bine? Presupun ca nu esti, dar mna...

Mariko: Sunt excelent!Mai bine nu se putea!

Infirmierul: Da-mi sangele!

Mariko: Sange...vrei sange?Poftim. ii dau mana,incepand sa rupa carnea de pe ea,dar nu schitam nici macar o incruntare sau ceva.In cateva clipe,se transforma infirmierul in praf.
-Asta inseamna sange.Niciodata cineva nu va putea sa mi-l bea,e otravit.

-Aia arata rau...*spun si arat cu degetul spre mana ei*Foarte rau...

Nu-I problema.Se va vindeca...cred...sper...in fine,multumesc ca ai venit. ii spun putin rosie.Ma aplec la infirmier si incep sa-i sug sangele.

-Enma eroul ajunge oriunde la timp *rad*.

Mda,ca Enma eroul a fost un erou mai erou ca vreun erou.Ce erou... *incep sa chicotesc*

-Deci te simti bine? Poti sa mergi? Ai nevoie de ajutor?

De cand te apuca grija de mine?Sunt bine!E doar o zgarietura!Nu's asa sensibila.Daca ma plang de asta,ce fac atunci cand am sa fiu intradevad ranita?Nu o sa mai am lacrimi daca plang acum,le economisesc! ii zambesc in timp ce-i spuneam toate astea.

-Ok. Atunci putem sa plecam de aici inainte sa vina cineva sa ne acuze de omor.

Nu te acuza pe tine,ci pe mine.Oricum,si de ar incerca sa te acuze nu au cum sa spuna un cuvant,caci ar pati exact ce a patit infirmierul.

Zambesc si o imping usor de spate.
-Misca`te, avem ore de prins.

Aham! ii raspund zambind apoi plec cu un pansament in mana.
-Ar fi bine sa acor asta,altfel fac colegii infarct.

Ma transform din nou in om.
-Mda, asa ar fi cel mai bine.

Ma bandajez la raba si iesim din salon,inchizand usa si facand putina curatenie,lasand un bilet pentru cei ce voiau sa intre acolo ca infrmierul isi daduse demisia.

Mergem in clasa unde aveam ora de informatica si profesorul intarziase. Ne asezam intr`o banca libera si asteptam.

Hmmm...calculatoare...hard-discuri...MB...prostiii,informatica e plictisitoare!Cand ajunge profu?

-Nu stiu, sper sa nu mai vina. N`am deloc chef de informatica...

-Mor aici Enma!Plec la plimbare,daca vreia,poti veni.Vin cand ajunge profu si ii zic ca nu mi-a sunat ceasul.

-Fie, vin. Si asa nu am altceva mai bun de facut pe aici.

Asta spui mereu.¬_¬ mergem afara si incepem sa ne plimbam.
-Bine ca e soare...

-Asta e. O sa o spun de cate ori e necesar...Mda, ma arde soarele asta.