Recreatia mare

Era o zi normala de scoala. Fiind pauza de pranz, aveam destul timp sa ma departez de scoala si de colegii galagiosi, asa ca mi-am luat un pachetel cu mancare, o carte si m-am instalat la umbra unui copac din parc. M-am asigurat ca ma asez intr-un unghi in care sa nu ies in evidenta, ca sa nu fiu deranjata de profesori.

*La începutul pauzei de prânz încercam să mă acomodez cu locul, fapt pentru care amînceput să cutreier prin împrejurimi. Totuşi am cedat destul de uşor şi m-am urcat într-un copac pentru a mă relaxa. Stând o văd pe Holo-san apropriindu-se de copacul în care eram. Se pune la umbra acestuia şi începe să citească. Stau liniştit în copac pentru a nu o deranja. *

Ma serveam din cand in cand din pachetul cu mancare , fara sa imi iau ochii din carte.
Ah, totul e atat de linistit. Adierea cantului se simte atat de placut...
Fac o pauza de la citit ca sa imi odihnesc ochii si imi sprijin capul de trunchiul copacului, dorind sa privesc cerul printre crengile copacului, cand zaresc o persoana:
Ce ciudat...Ala e Shizuo-san?
Nu spun nimic, dar continui sa-l privesc. Parea linistit si nu voiam sa ii tulbur pacea

*Cobor ochii spre ea pentru a vedea ce mai facea când observ că se uită la mine. Sar din copac langă Holo-san.*
-Îm pare rău dacă v-am deranjat, domniţă.*spun şi fac o plecăciune umilă*

*Raman tintuita cu privirea in ochii sai cateva secunde, revenindu-mi in fire dupa ce termina de facut plecaciunea*
-Nu e nici un deranj, Shizuo-san. Incercam doar sa fac timpul sa treaca. Inca nu ai luat pranzul, nu-i asa? Daca doresti, mi-ai face placerea sa mi te alaturi? *ii zambesc timid, privind nesigur spre el*